Importanta imagisticii prin rezonanta magnetica in medicina sportiva

Autor articol : Dr Ioana Smarandita Lacau, medic specialist radiolog, Medix din CDT Victor Babes si Pro-Life din spitalul Elias
Contact : +40722771474 sau smarandita.lacau (la) gmail.com

Medicina sportiva este una dintre specialitatile rapid evolutive in zilele noastre. Se apreciaza ca aproximativ 25% din prezentarile la medicul de familie se datoreaza unor probleme / simptome din sfera musculo-scheletala. Medicii de medicina sportiva trateaza pacienti de toate varstele si ocupatiile, care prezinta simptome de acest tip, nu numai pacientii ce practica sport de performanta.

Imagistica necesara unui medic de medicina sportiva incepe cu radiologia conventionala, dar modalitatea imagistica cu imact mare asupra acestor specialisti este imagistica prin rezonanta magnetica (IRM). Rezonanta magnetica presupune realizarea de imagini multiplanare, de inalta rezolutie, cu scopul de a evidentia anatomia si anomaliile la nivelul oricarei articulatii din corp – dar cele mai frecvent cerute de medicii de medicina sportiva sunt investigatiile de genunchi, coloana vertebrala si umar.
Investigatia in sine presupune plasarea pacientului intr-un magnet superconductor – practic un tub – si, prin aplicarea de unde de radiofrecventa, se achizitioneaza imagini in diferite planuri. Imaginile realizate au diferite caracteristici in functie de modul aplicarii undelor de radiofrecventa – scopul fiind acela de a evidentia anomaliile de la nivelul respectivei articulatii.

Pana de curand se considera ca pacientii cu diferite implante metalice nu pot efectua investigatia IRM; actual se considera ca si contraindicatii absolute: pompele de injectie, pace-maker-ul si elementele metalice de tip spanuri, schije. Materialele ortopedice de sinteza impiedica efectuarea investigatiei numai in masura in care produc artefate prin modificarea campului magnetic local, si nu prin faptul ca sunt atrase / smulse de magnet. Stenturile, valvele metalice cardiace sau clipurile chirurgicale nu mai reprezinta contraindicatii.
Claustrofobia reprezinta o problema la pacientii care au nevoie de un diagnostic imagistic prin rezonanta magnetica, insa, acesta problema poate fi rezolvata prin tratament homeopatic sau prin efectuarea investigatiei cu sedare – sedare realizata de un medic anestezist.

Imagistica prin rezonanta magnetica este o metoda ce nu iradiaza cu raze Roentgen – cum se intampla la investigatia prin tomografie computerizata -, insa, prin undele de radiofrecventa transmite un nivel de zgomot care este limitat per pacient prin directive ale Comunitatii Europene. De aceea, investigatia trebuie facuta cu precautie la pacientele insarcinate, dar nu este contraindicata sau demonstrata teratogena.

IRM in leziunile genunchiului

MENISCURILE
Acuratetea raportata a IRM in diagnosticarea rupturilor meniscale este de 90-95%. In cazul ligamentelor incrucisate este de 95-100%. Datorita acestor performante, IRM a devenit metoda de electie in diagnosticul rupturilor meniscale, fiind preferata de chirurgii ortopezi chiar si in locul artroscopiei diagnostice. In plus, exista criterii clare ce decid daca meniscul este reparabil chirurgical.

Fig 1: Rupura periferica a meniscului intern – banda de hipersemnal (alb) ce vine in contact cu suprafata articulara superioara si inferioara

LIGAMENT INCRUCISAT POSTERIOR
Femurul si tibia sunt conectate in zona centrala de doua ligamente ce se incruciseaza intre ele – ligamentele incrucisate. Aceste sunt: ligamentul incrucisat anterior si ligamentul incrucisat posterior.
Ligamentul incrucisat posterior ale rolul de a nu permite modificarea spre anterior a raportului femur-tibie. Leziunile de la nivelul lui sunt mai rare decat cele de la nivelul ligamentului incrucisat anterior si apar, de obicei, la sportivii de performanta.

Fig 2: Ruptura de ligament incrucisat posterior: ligament incrucisat posterior cu arie de proiectie crescuta si hipersemnal difuz

LIGAMENT COLATERAL LATERAL
Legaturile laterale dintre femur si tibie sunt asigurate de ligamentele colaterale: medial si lateral. De obicei leziunile de ligamente incrucisate se asociaza cu leziuni de ligamente colaterale si meniscuri – deci apar leziuni complexe.

Fig 3: Ruptura de ligament colateral lateral

CARTILAJUL HIALIN
O alta zona in care IRM are un rol vital la atleti este evidentierea cartilajului hialin. Noile tehnici chirurgicale aparute in ultimii ani, se bazeaza pe ajutorul imagisticii prin rezonanta magnetica de a identifica si clasifica leziunile cartilaginoase. Sunt foarte multe tehnici descris ce pot caracteriza cartilajul hialin, toate avand mai degraba de a face cu experienta personala si nicidecum cu o dieferenta semnificativa de sensibilitate, specificitate sau acuratete diagnostica.

Fig 4: Leziune cartilaginoasa femurala grad I: cartilaj articular cu inaltime normala dar cu modificare de semnal – fara afectarea osului subcondral

Acestea sunt doar cateva exemple a felului in care imagistica prin rezonanta magnetica joaca un rol important in activitatea medicului de medicina sportiva. Evolutia rapida a medicinei sportive va permite cresterea in continuare a numarului de trimiteri in scopul unui diagnostic rapid si exact si, implicit, perfectionarea modului de diagnostic imagistic.

Autor articol : Dr Ioana Smarandita Lacau, medic specialist radiolog, Medix din CDT Victor Babes si Pro-Life din spitalul Elias
Contact : +40722771474 sau smarandita.lacau (la) gmail.com