Pseudonefrita este o afectiune comuna in sportul de performanta cu incidenta variabila (11-100%) in functie de tipul si durata efortului fizic si de starea de hidratare a sportivului. Mai este cunoscuta sub denumirea de: hematuria de stress, hematuria de 10.000 metri, hemoglobinuria de mars si hematuria indusa de efort. Primul caz a fost descris in 1700, in 1910 s-a obiectivat prezenta hematiilor in urina a 18 maratonisti dupa o cursa de 40 km, iar in 1956 Gardner a folosit pentru prima data termenul de pseudonefrita constatand similaritati intre urina post-efort fizic a sportivilor si cea a pacientilor cu glomerulonefrita. Hematuria indusa de efort, initial depistata la atleti, a fost descrisa si in alte sporturi ca: inot, fotbal, rugby, canotaj, ciclism, hockey, box etc.
Etiologia pseudonefritei nu este complet elucidata, dar modificarile fiziologice care se produc la nivelul rinichiului in timpul efortului fizic intens sunt responsabile de manifestarile clinice ulterioare ale acesteia. Astfel, in timpul efortului fizic:
• creste productia de adrenalina si noradrenalina ceea ce determina vasoconstrictia arteriolelor aferente si eferente cu scaderea consecutiva a fluxului renal de sange si cresterea presiunii de filtrare glomerurala, toate acestea fiind direct proportionale cu intensitatea exercitiului fizic;
• cu cat durata efortului fizic este mai mare creste proportional si productia de aldosteron si renina contribuind suplimentar la vasoconstrictie;
• modificarile osmotice si deshidratarea stimuleaza eliberarea de ADH avand ca si consecinta cresterea reabsorbtiei de apa;
• RFG (rata de filtrare glomerurala) se mentine obisnuit in limite normale, dar poate fi si scazuta;
• permeabilitatea glomerulara creste cu durata efortului fizic si prin suprasolicitare, iar alaturi de afectarea reabsorbtiei tubulare a proteinelor si cresterea presiunii de filtrare glomerulara pot avea drept consecinta aparitia proteinuriei;
• ischemia renala, cresterea permeabilitatii glomerulara si cresterea presiunii de filtrare pot, la randul lor, determina hematurie.
Trebuie precizat ca pseudonefrita sportivului este o afectiune benigna si tranzitorie (dispare dupa 24 – 48 ore de repaus), caracterizata prin prezenta in urina a: hematiilor, leucocitelor, hemoglobinei si/sau mioglobinei, albuminei si proteinelor, in absenta oricaror modificari patologice ale tractului urinar. Inital s-a crezut ca apare doar la sexul masculin, studii ulterioare demonstrand ca ambele sexe sunt in egala masura afectate.
Hematuria de efort ar trebui evaluata doar daca: persista peste 48 – 72 de ore de repaus, este recurenta, macroscopica, asociata cu instabilitate hemodinamica, apare in absenta exercitiului fizic intens si prelungit, si daca sportivul are peste 35 – 40 de ani.
Un diagnostic corect presupune insa si excluderea altor cauze care pot determina modificari in continutul si aspectul urinii cum ar fi:
• infectii (cistite, infectii de tract urinar, pielonefrite, uretrite, prostatite)
• rinichi polichistic
• afectiuni vasculare: tromboembolia renala, malformatii arterio-venoase
• vasculite: lupus eritamatos diseminat
• tumori renale, vezicale, metastaze renale
• traumatism renal, vezical
• glomerulonefrita, insuficienta renala
• medicamente (furosmid, diuretice tiazidice, warfarina, analogi de penicilina si cefalosporina, rifampicina, ciclosfamida, nitrofurantoin)
• litiaza renala, ureterala, uratrala
• rabdomioliza
• coagulopatii, hemoglobinopatii.
O mentiune speciala o au traumatismele de perineu ce apar la ciclisti, litiaza renala cauzata de deshidratare intensa post-efort, insuficienta renala indusa de tratamentul cu AINS (antiinflamatorii nesteroidiene) si rabdomioliza recurenta indusa de efort acestea, la randul lor, putand reprezenta alte cauze de hematurie asociate sportului de performanta.
Sportivul diagnosticat cu hematurie benigna indusa de efort poate continua in siguranta efortul fizic fiind incurajat consumul unei cantitati mai mari de lichide inaintea, in timpul si dupa antranament.
*dr. Laura Margareta Bara; *dr. Venera-Maria Vartosu; **dr. Alin Nicolae Popescu
* medic rezident recuperare, medicina fizica si balneologie – Federatia Romana de Rugby; **medic specialist medicina sportiva – Federatia Romana de Rugby
Bibliografie:
1. Morris B. Mellion MD, Putukian M.,MD, Madden C MD „Sports medicine secrets”, 3rd edition 2003.
2. Jones, GR, Newhouse, I. Sport-related hematuria: a review. Clin J Sport Med 1997;
3. Elliot DL, Goldberg L, Eichner ER. Hematuria in a young recreational runner. Med Sci Sports Exerc 1991.
4. Blacklock NJ. Bladder trauma in the long-distance runner: „10,000 metres hematuria.” Br J Urol 1977.
5. Prof. univ Dr. Dragan I „Medicina Sportiva”, Ed. Medicala, 2002.
6. Robert C. Gambrell, B. Wayne Blount, Exercise – induced hematuria, Am Fam Physician 1996.
7. http://findarticles.com
8. http://www.uptodate.com
1 Comment