Colica renala reprezinta un sindrom dureros lombar care debuteaza brusc si corespunde punerii in tensiune acuta a cavitatilor intrarenale in amonte de un obstacol.
Cauzele colicii renale:
• Calculi renali;
• Cheaguri de sange;
• Fragmente tumorale;
• Cazeum (in tuberculoza renala);
• Necroza papilara;
• Traumatisme.
Simptome si semne principale ale colicii renale
Cel mai frecvent, colica renala este determinata de prezenta calculilor renali. Atat timp cat calculii sunt imobili, pacientul ramane asimptomatic sau prezinta ocazional dureri lombare nespecifice.
Cand se mobilizeaza un calcul renal si irita ureterul apare colica renala cu dureri colicative progresive in regiunea lombara sau flancuri. Durerea poate iradia spre organele genitale externe si fata interioara a coapsei – in calculi ureterali profund inserati. De asemenea, durerea poate aparea in urma unor trepidatii, ingestii de lichide in cantitate mare, a tratamentului diuretic sau fara o cauza aparenta. Durata variaza de la cateva minute la cateva ore si se poate repeta daca nu se inlatura cauza.
Semnele vezicale ale colicii renale sunt:
• Hematuria (prezenta de sange in urina) in peste 70% din cazuri;
• Disurie (durere la urinare);
• Poliurie (pacientul urineaza des);
• Tenesme vezicale (senzatia de urinare incompleta).
Semnele generale sunt:
• Bolnavul este palid, transpirat, agitat, cautand o pozitie antalgica (prin care sa reduca intensitatea durerii);
• Starea febrila demonstreaza aparitia infectiei urinare supraadaugate, favorizata de incetinirea circulatiei sangelui la nivel renal. Aparitia infectiei reprezinta un element de mare risc, colica renala devenind astfel un caz de urgenta urologica.
Semne digestive (nu apar in toate cazurile):
• Meteorism abdominal (balonare);
• Greturi, varsaturi.
Ce masuri trebuie sa luati in caz de colica renala?
Deoarece colica renala poate dura de la cateva minute la cateva ore, puteti incerca acasa, daca sunteti la prima manifestare de acest gen, sa inlaturati durerea.
Primul lucru pe care trebuie sa il faceti este sa limitati consumul de lichide pe perioada crizei dureroase. Puteti incerca sa inlaturati durerea cu analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene, antispastice – neurotrope anticolinergice.
Insa, de cele mai multe ori, durerea nu cedeaza la administrarea orala a acestor medicamente si atunci este necesara prezentarea la spital, unde se vor administra aceste medicamente pe cale intravenousa si/sau intramusculara.
Dupa ce criza dureroasa a trecut, se incepe rehidratarea (2,5 – 3 litri zilnic) pentru prevenirea formarii de noi calculi.
Prevenirea altor crize renale
Frecventa recidivelor este de 50-70%, de aceea este necesar sa aveti in vedere cateva masuri de prevenire a eventualelor noi crize. Acestea sunt stabilite in functie de compozitia calculului:
• Adoptati o dieta cu un aport bogat de lichide, dieta hipoproteica (saraca in carne, peste, oua);
• Daca este cazul, urmati un regim sarac in oxalati sau purine (de exemplu, se tine un regim vegetarian).
Dupa prezentarea la serviciul de urgenta este recomandata spitalizarea in urmatoarele cazuri:
1. Pacientii la care persista voma sau prezinta simptome de ocluzie intestinala (care poate aparea in urma meteorismului abdominal accentuat);
2. Atunci cand coexista si pielonefrita (inflamatie a rinichiului si a bazinetului);
3. Atunci cand durerea persista peste 2-3 zile si sugereaza prezenta obstructiei urinare;
4. Alterarea probelor functionale renale;
5. Colica renala insotita de febra inalta.
Material apărut pe Farmaciata.ro
