Medical Business®: Domnule Doctor, cum a influenţat pandemia COVID-19 medicina sportivă?
Dr. Alin Popescu: În opinia mea, medicina sportivă este una dintre specialitățile medicale cele mai afectate de această pandemie. Și afirm acest lucru deoarece sportul a fost efectiv oprit în această perioadă. Vreme de cel puțin 60 de zile, cât a fost starea de urgență, am avut o oprire totală a activității sportive organizate atât la nivel profesionist, cât și la nivel de amator. Dar nici ulterior lucrurile nu au stat mai bine. După 18 ani petrecuți în Federația de Rugby, constat că noi ne antrenăm în grupuri mici, fără contact, cu o mulțime de restricții atât în zona de servire a meselor cât și a vestiarelor. Însă, nici acum lucrurile, din păcate, nu s-au redresat și medicina sportivă a fost foarte mult afectată.
M.B.: Cum au fost afectați sportivii?
Dr.A.P.: Sportivii, pe de altă parte, nedesfășurând activitate, nu au nevoie de vize medico-sportive, nu au competiții, nu se accidentează, nu ai la ce meciuri să asiguri asistență medicală. Toate lucrurile, pe undeva, se leagă. Și se leagă în sens negativ, din păcate. Sper să avem un an complet, normal și bun în 2022. Ca si medic, nu cred că putem miza pe anul 2021 ca fiind unul normal. Anul 2022 este un orizont de așteptare fezabil și sper ca atunci sportul să revină acolo unde era şi medicina sportivă la fel. Pe de altă parte, se aplică foarte bine acel proverb: ”Ce nu te omoară, te face mai puternic”.
M.B.: Care este rolul sportului în societatea modernă și cât de importantă este activitatea fizică în viața fiecăruia?
Dr.A.P.: Rolul sportului în lumea modernă, din punctul meu de vedere, ar trebui împărțit în două direcții diferite. Vorbim de sportul profesionist și aici este o adevărată industrie. Nu mă refer doar la fotbal, baseball, hochei etc. Adică nu doar la sporturile care produc foarte mulți bani, ci și la rugby, baschet, handbal, care încep să fie o industrie. Se vând bilete, drepturi TV şi echipamente. Sunt foarte multe lucruri care duc sportul profesionist către zona de industrie și aici, categoric, medicul sportiv, kinetoterapeutul, maseurul, toți sunt mici rotițe într-un angrenaj care generează atât performanță dar și bani. În ceea ce privește a doua direcție, sportul amator va fi din ce în ce mai important. Cred că el va ieși întărit după această perioadă pandemică prin prisma faptului că foarte mulți au mai adăugat câteva kilograme și s-au sedentarizat. În plus, tot mai mulți au nevoie de mișcare.
M.B.: Prin urmare, trebuie încurajată mișcarea fizică…
Dr.A.P.: Din punctul meu de vedere, și îmi asum, și un mers adevărat, alert, 6 km într-o oră reprezintă o formă de mișcare pe care ar trebui să o încurajăm. Trebuie să încurajăm mișcarea raportându-ne la dorințele participantului, dar în același timp și în aceeași măsură și la posibilitățile care există în momentul respectiv în zona lui de domiciliu. A ne ascunde după lipsa condițiilor înseamnă o amânare a începerii activității și știm cu toții că orice drum de 1.000 de pași trebuie să înceapă cu primul pas. Dar primul pas este cel mai dificil și cred că pentru cei care nu l-au făcut încă este un moment bun să îl facă. Sportul înseamnă combaterea sedentarismuui, a obezității, înseamnă sănătate cardiovasculară, sănătatea aparatului locomotor și, nu în ultimul rând, a celui endocrin. Încurajarea mișcării fizice, a activității fizice regulate, de zi cu zi, așa cum spuneam, din punctul meu de vedere ar trebui să fie un țel, un standard, o dorință nu doar a medicilor de medicină sportivă ci a oricărui profesionist în sănătate, indiferent că e medic de familie, kinetoterapeut, asistent medical etc. Orice profesionist din domeniul sănătăţii ar trebui, în funcție de locul în care pro-
fesează și de contextul în care intră în contact cu pacientul, să încurajeze mișcarea ca factor sanogenic. Noi, ar trebui să fim promotorii acestui stil de viață. Și ca să fac o paralelă, indiferent de specialitate și indiferent de ceea ce faci în domeniul sănătății umane, toată lumea combate obezitatea, fumatul, excesul de alcool etc. Sportul este unul dintre lucrurile care încep cu DA. DA mișcării zilnice! DA pentru mișcare fizică regulată! DA pentru
sport! Când avem DA-urile acestea în minte și prin pandemie trecem mai ușor.
M.B.: Ce ne puteţi spune despre stresul cauzat de sport sau de exerciții fizice?
Dr.A.P.: Stresul cauzat de sport este discutabil. Eu cred că sunt mai stresați cei care nu fac sport şi exercițiu fizic. Este o zonă a psihologiei sportive care la noi, din păcate, este destul de slab reprezentată deși avem profesionişti buni în domeniul psihologiei sportive. Stresul acesta nu este stresul cu care este obișnuit publicul larg, stresul de zi cu zi. Este un alt tip de stres și se întâlnește mai ales la sportul de performanță. Sunt două forme de stres și e foarte important să știm unde suntem pentru că sunt vectori total diferiți. De asemenea, există și un stres fizic în ceea ce priveşte sportul pentru amatori cu referire la neconcordanța dintre dorință și putință. Oamenii vor să facă mai mult neavând posibilitatea fizică de a face ceea ce își propun. Și atunci apare acel overuse non traumatic, care este un sindrom de suprasolicitare. Acesta apare ca urmare a unui efort disproporționat la un moment dat față de condiția fizică actuală a respectivului practicant, de cele mai multe ori amator. Ca si medic sportiv îi sfătuiesc pe cei care fac sport sa aibă ținte realiste și clare atât la nivel de profesionist cât și la nivel de amator.
M.B.: Ştim că magneziul este responsabil pentru relaxarea muşchilor striaţi. Care sunt consecinţele deficitului de magneziu în medicina sportivă?
Dr.A.P.: Magneziul este esenţial pentru relaxarea nervilor, mușchilor și vaselor sangvine iar carenţa acestuia se manifestă prin iritabilitate, tremor, crampe şi spasme musculare, anxietate, apatie, atacuri de panică, halucinaţii, insomnie, dificultăţi de concentrare, convulsii, cefalee, migrenă, atacuri de astm, inapetenţă, greţuri, vărsături, constipaţie, spasm vezical, nistagmus, fatigabilitate. Trăind într-un mediu poluat, avem o nevoie tot mai mare de magneziu pentru procesul de detoxifiere. Aditivii alimentari, metalele grele, alcoolul și o serie de toxine influențează nivelul de magneziu din organism
iar deficitul de magneziu poate conduce la afecţiuni cu consecinţe
grave asupra organismului uman.
Interviul complet: https://medicalbusinesspress.com
Imagine: https://www.freepik.com/
