Consumul moderat de bere şi rehidratarea după exerciţiile fizice

Autorii studiului:

David Jiménez Pavón, Mónica Cervantes, Manuel J. Castillo – Grupul de Cercetare în Evaluarea Funcţională şi Fiziologia Exerciţiilor CTS-262 (EFFECTS 262), Departamentul de Fiziologie Medicală, Facultatea de Medicină, Universitatea din Granada

Javier Romeo Ascensión Marcos – Grupul de Imuno-nutriţie, Departamentul de Metabolism şi Nutriţie, Institutul de Refrigerare – ICTAN, Consiliul Superior de Cercetări Ştiinţifice (CSIC), Madrid

Spania, 2010

INDEX

1. PREFAŢĂ 3

2. REZUMAT 4

3. IPOTEZA ŞI OBIECTIVELE STUDIULUI 5

4. METODOLOGIE 7

Subiecţii; proiect experimental, bateria de teste (analiza compoziţiei corporale, funcţia psiho-cinetică: abilităţi perceptivo-motrice, studiul analitic); descrierea protocolului experimental; analiza statistică

5. REZULTATE 18

Caracteristicile mostrei; exerciţiul în mediul călduros: evaluarea efectelor, deshidratarea şi rehidratarea după exerciţiul fizic în mediul călduros: Bere versus Apă; efecte asupra greutăţii şi compoziţiei corporale; efecte asupra parametrilor hematologici şi serici; bilanţul hidric şi excreţia urinară; efecte asupra parametrilor endocrino-metabolici; efecte asupra parametrilor daunelor musculare şi inflamaţiei; efecte asupra parametrilor imunologici; funcţia psiho-cognitivă / abilitaţi perceptivo-motrice

6. CONCLUZII 32

De ce iubesc românii berea?

Berea este una din cele mai populare băuturi din lume, care, datorită gustului placut şi efectului răcoritor, a ajuns să facă parte din dieta zilnică a multora dintre noi.
Probabil că până acum exact aşa vă gândeaţi la bere, ca la o băutură revigorantă, apreciată pentru ingredientele naturale din compoziţia sa (apă, orz, hamei şi drojdie), pe care o consumăm împreună cu prietenii, în momentele plăcute din viaţa noastră.
Însă, ceea ce nu este ştiut de foarte multă lume, sunt proprietăţile sale nutritive. Ea conţine vitamine, minerale şi antioxidanţi esenţiali, care provin din materiile prime nutritive şi care contribuie la o dietă echilibrată. Mai mult, cercetările arată că berea, consumată în cantităţi moderate, are efecte benefice asupra multor aspecte legate de sănătate, inclusiv asupra reducerii riscului de boli cardiovasculare, diabet sau osteoporoză.

Pe lângă acestea, studiul realizat în comun de cercetătorii spanioli de la Facultatea de Medicină din Granada şi cei de la Consiliul Superior de Cercetări Ştiinţifice din Madrid prezintă o nouă calitate a berii: un consum moderat de bere după realizarea exerciţiilor fizice reface pierderile hidrominerale care se produc prin transpiraţie, facilitând astfel o recuperare rapidă a organismului după exerciţiul fizic.
Berea aduce elemente care înlocuiesc pierderile ocazionate de exerciţiile fizice cum sunt aminoacizii, diverse minerale, vitaminele din grupa B şi antioxidanţi. Printre alte proprietăţi, berea se caracterizează prin efectul marcat răcoritor şi puterea de reducere a senzaţiei de sete şi este, consumată moderat, o băutură rehidratantă ideală.

Sportul înseamnă mişcare, înseamnă sănătate. Orice tip de sport înseamnă un plus de sănătate pentru cei ce îl practică, indiferent de natura lui. Iată cum cele două elemente – berea şi sportul – se completează în mod armonios, pentru a reda tonusul şi vigoarea organismului.
Consumată cu responsabilitate, berea ne menţine în tonusul fizic şi psihic!

Cu prietenie,
Dr. Alin Popescu
Specialist în medicină sportivă

REZUMAT

Berea este o băutură folosită în mod clasic în ţările occidentale pentru a calma setea, iar consumul acesteia după realizarea exerciţiilor fizice constituie o practică obişnuită în unele cazuri.
Berea conţine în mod fundamental apă (95%), dar şi o serie de substanţe care pot fi importante pentru recuperarea pierderilor hidrominerale care se produc ca urmare a exerciţiilor fizice şi favorizează o recuperare eficientă după practica sportivă. Pe de altă parte, această băutură conţine o anumită cantitate de alcool şi, prin urmare, utilitatea sa ca băutură rehidratantă poate fi analizată.
Pentru a clarifica acest aspect, s-a realizat în mod independent şi de către două grupuri de cercetare, un studiu ştiinţific în care un grup de subiecţi a fost supus unui protocol de exerciţii extenuante (60 minute de alergat pe banda) şi în condiţii de temperaturi ridicate (35°C) şi 60% umiditate relativă. Protocolul exerciţiului a stabilit unele pierderi hidrice de 1,5 – 2 l, ceea ce corespundea unei pierderi a greutăţii corporale de 2 – 2,5%. Subiecţii au realizat acest protocol de exerciţii de două ori, în ordine aleatorie şi separat de un interval de trei săptămâni. După una dintre probe, se rehidratau cu apă în cantitatea dorită. După cealaltă, se rehidratau cu bere (660 ml) şi apoi apă la cerere.

Prin acest protocol s-a dorit reproducerea unei practici obişnuite pe subiecţi care realizează exerciţii fizice sau sport în mod recreativ. După analiza înaintea exerciţiului, imediat după acesta şi după două ore de rehidratare, o serie de parametrii care indică nivelul de hidratare, compoziţia corporală, endocrino-metabolici, inflamatorii, imunologici şi psiho-cognitivi (coordonare, atenţie, discriminare, timp de percepţie – reacţie, câmp vizual) susceptibili de a fi influenţaţi de bere şi / sau alcoolul pe care aceasta îl conţine (4° – 5°), nu s-a constatat niciun efect care să nu o recomande. Dimpotrivă, berea permitea recuperarea pierderilor hidrice cel puţin în aceeaşi măsură ca şi apa, şi nu s-a putut constata niciun parametru care să fi suferit o modificare negativă prin consumul de bere. Inclusiv câţiva parametrii cu privire la compoziţia corporală, metabolismul hidric, parametrii endocrino-metabolici, imuno-inflamatori şi inclusiv psiho-cognitivi au avut un comportament uşor îmbunătăţit când se consuma bere comparativ cu consumul de apă. Totuşi, aceşti parametrii au fost de ordine secundară şi, prin urmare, efectul acestora nu se poate considera determinant.

În concluzie, rezultatele acestui studiu demonstrează că un consum moderat de bere după realizarea exerciţiilor fizice nu are niciun efect negativ şi nu împiedică recuperarea sau nu afectează negativ calităţile psiho-cinetice ale sportivilor care consumă în mod obişnuit această băutură. Prin urmare, practica obişnuită de a bea bere în cantitate moderată şi după realizarea exerciţiilor fizice, se poate considera o modalitate sigură şi eficientă de hidratare pentru persoanele care o consumă în mod obişnuit.

IPOTEZA ŞI OBIECTIVELE STUDIULUI

Context
Originea prezentului studiu de cercetare şi ipoteza pe care o subliniază nu este doar rezultatul unui raţionament ştiinţific în sensul strict ci, aşa cum se întâmplă de atâtea ori în ştiinţă, este rezultatul observaţiei unui fenomen comun, unei curiozităţi ştiinţifice şi unei doze de cazualitate. Problema care dă naştere acestei cercetări apare din confruntarea opiniilor între sportivii amatori cu privire la forma cea mai potrivită de a se rehidrata după o sesiune de schi. Pe de altă parte, unul dintre autorii acestui studiu, MJCG, înclina prin obiceiul său normal să recupereze pierderile hidrice după un exerciţiu de acest tip: să bea una sau două beri reci. Pe de altă parte, colegul său propunea că cel mai înţelept şi oportun este ingerarea de apă. Fiecare dintre cei doi aducea argumente în favoarea propriei alegeri. Unele dintre aceste argumente aveau o bază ştiinţifică solidă, existau argumente care puteau să ne facă să ne gândim ca berea, în circumstanţele sale, poate fi dăunătoare pentru o recuperare eficientă.

Astfel, prin conţinutul de alcool, randamentul fizic şi cognitiv poate fi diminuat, afectând diferitele capacităţi psiho-motorii. În alt sens, existau de asemenea argumente care sugerau că berea putea reprezenta o băutură rehidratantă interesantă cu avantaje obiective asupra apei. Ajunşi în acest punct, existau doar două forme de a proba care dintre cele două ipoteze este mai sigură: căutarea în literatura ştiinţifică a publicaţiilor în acest sens şi realizarea unui protocol de investigaţie ştiinţifică care clarifică acest aspect. După căutarea bibliografică, s-a constatat că datele disponibile erau contradictorii şi, pe de altă parte, niciuna dintre lucrările publicate nu s-a proiectat cu ipoteza care în acel moment era obiect de discuţie. Prin urmare, trebuia implementat un proiect de cercetare ştiinţifică convenţională.

Ipoteza
Ipoteza se punea în următorii termeni: consecinţele şi efectele ingerării de bere cât şi a băuturii rehidratante după o practică sportivă care este urmată de pierderi hidrice abundente, nu diferă de consecinţele şi efectele pe care le are ingerarea de apă.
Ipotezele alternative erau duble:

a) Ingerarea de bere ca băutură rehidratantă după exerciţiul fizic are efecte negative şi este mai puţin eficientă decât ingerarea de apă.
b) Ingerarea de bere ca băutură rehidratantă după exerciţiul fizic prezintă efecte pozitive şi avantaje asupra ingerării de apă.

Premize
Pentru a accepta ipotezele citate trebuia pregătit un studiu de cercetare, simplu, dar valabil, care avea o serie de premize:

1. Studiul trebuia să se realizeze pe persoane sănătoase, obişnuite cu consumul moderat de bere şi cu practica sportivă.
2. Subiecţii trebuiau să se supună unei sesiuni de exerciţii în condiţii care provocau deshidratarea, şi anume temperatura ridicată.
3. După exerciţiu şi deshidratare, subiecţii trebuiau să se rehidrateze cu bere şi rezultatele trebuiau să fie comparate cu rehidratarea pe bază de apă.
4. Cantitatea de bere nu putea depăşi o ingerare moderată.
5. Pentru a evita variabilitatea individuală, fiecare subiect trebuie să fie propriul control, de aceea trebuia sa se supună unui număr de două sesiuni, într-una se rehidrata cu bere şi în alta cu apă.
6. Cele două probe se realizau în condiţii identice. Prin urmare, trebuiau fi realizate în condiţii de laborator.
7. Sesiunile de exerciţii şi condiţiile de realizare trebuia să fie eficiente pentru a demonstra ceea ce se cerceta şi trebuia să imite în mod simultan, în cea mai mare măsură posibilă, condiţii reale, atât de mediu cât şi de sport.
8. Chestiunile la care trebuia să răspundem includeau atât efectele ingerării de bere după efort (în termeni absoluţi şi relativi cu apa), eficacitatea berii în rehidratare şi studiul mecanismelor posibile care explică aceste efecte.
9. Rezultatele investigaţiei, oricare ar fi acestea, trebuiau publicate şi făcute public comunităţii ştiinţifice şi sociale.

Obiective
Obiectivul general al studiului este: studierea capacităţii berii în recuperarea metabolismului sportivilor.
Ca obiective specifice se stabilesc următoarele:

1. Dezvoltarea unui protocol al exerciţiului (realizat în condiţii de temperatură crescută) care stabileşte un grad important de deshidratare şi studierea efectelor pe care le stabileşte acest protocol.
2. Dezvoltarea unui model de rehidratare care
a) să includă o cantitate moderată şi obişnuită de bere
b) să fie eficient ca mediu de rehidratare pentru circumstanţele anterioare şi
c) să permită o comparaţie cu rehidratarea pe bază de apă.
3. A şti cum afectează rehidratarea, care include bere, recuperarea metabolismului hidric şi mineral după un efort fizic care se însoţeşte se transpiraţie importantă. Compararea rezultatelor cu cele obţinute la rehidratarea pe bază de apă.
4. A şti cum afectează rehidratarea, care include bere, recuperarea endocrino – metabolică care urmează efortului. Compararea rezultatelor cu cele obţinute la rehidratarea pe bază de apă.
5. A şti cum afectează rehidratarea, care include o cantitate semnificativă de bere, recuperarea inflamatoare şi imunologică care urmează realizării unui exerciţiu fizic extenuant. Compararea rezultatelor cu cele obţinute la rehidratarea pe bază de apă.
6. A şti cum afectează rehidratarea, care include o cantitate de bere, randamentul psiho- cognitiv şi motor în condiţiile de stres pe care le presupune realizarea exerciţiului în condiţii de temperatură crescută. Compararea rezultatelor cu cele obţinute la rehidratarea pe bază de apă.
Îndeplinirea acestor obiective şi compararea ipotezei de mai sus indicate contribuie la stabilirea utilităţii, convenienţei şi siguranţei pe care o are, între sportivi amatori şi inclusiv între sportivi profesionişti, practica obişnuită de a consuma bere în cantitate moderată după realizarea exerciţiilor.

METODOLOGIE

Subiecţii

S-au studiat 16 subiecţi diferiţi de sex masculin sănătoşi, cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani, care realizau în mod obişnuit activitatea fizică şi se aflau într-o stare fizică bună. În plus, trebuiau să fie consumatori obişnuiţi şi moderaţi de bere. Trebuiau să urmeze o dietă echilibrată, să nu aibă obiceiuri toxice, nici antecedente familiale de alcoolism.
Criteriile de includere citate mai sus au fost verificate într-o probă adiţională şi care a precedat faza experimentală a studiului. Această probă a constat în testul Léger – Bouchard sau testul de pistă al Universităţii din Montreal, în care s-a calculat consumul de oxigen maxim (VO2 max.) şi viteza aerobică maximă (VAM) (Leger & Boucher, 1980). Pe baza rezultatelor obţinute, s-a realizat pre-selectarea subiecţilor experimentali.
În plus, la această prima vizită s-au furnizat de asemenea instrucţiunile necesare pentru probele ulterioare: abţinerea de la eforturi extenuante în 48 de ore înainte de fiecare probă a studiului, tipul de alimentaţie pe care urmau să îl urmeze, abstinenţa de la băuturi alcoolice în timpul a 48 de ore prevăzute pentru probele ce urmau să se realizeze şi perioada de post anterioară probei de 8 ore.
Studiul a fost propus comitetului de etică al Universităţii din Granada care l-a aprobat.
Toţi participanţii şi-au dat consimţământul fiind informaţi în detaliu începerii studiului.

Descarcă studiul integral (fişier .doc în arhivă .zip)