Pe scurt despre glanda tiroida si obezitate

Faceti sport, urmati o cura de slabire si totusi rezultatele intarzie sa apara sau nu sunt pe masura efortului depus? Aveti un stil de viata sanatos, o alimentatie rationala si o activitate fizica regulata dar, totusi, continuati sa luati in greutate?

In acest context, poate ar trebui sa luati in consideratie o vizita la medic deoarece kilogramele in plus si in speta obezitatea pot fi date si de unele tulburari metabolice sau hormonale! Pe de alta parte, in tara noastra, la nivelul omului de rand, prima acuzata pentru supraponderalitate sau obezitate este glanda tiroida si nu sunt sau prea putin sunt luate in consideratie cauzele reale, supraalimentatia si sedentarismul!

Voi incepe prin a preciza ca incidenta hipotiroidismului (deficit de hormoni tiroidieni – insuficienta glandei tiroide) in populatia generala este de 1-2% cu variatii in fuctie de zona geografica (mai mare in zonele cu deficid de iod). Sunt mai afectate femeile; dupa studii efectuate in Marea Britanie raportul femei/barbati este de 6:1, iar incidenta creste cu varsta. Forma subclinica de hipotiroidism este mai raspandita si frecvent subdiagnosticata. Astfel, se estimeaza ca 10% in populatia generala si 20% din femeile cu varsta peste 60 de ani sufera de hipotiroidism subclinic conform unor studii efectuate in Statele Unite.

Dar ce este glanda tiroida, care este rolul ei in organism si care este legatura cu obezitatea?
Glanda tiroida este o glanda endocrina mica, de forma unui fluture, situata la baza gatului, principalele ei efecte fiind determinate de cei doi hormoni pe care ii sintetizeaza: tiroxina (T4) şi triiodotironina (T3). Acesti hormoni exercita efecte metabolice in diferite tesuturi ale organismului prin cresterea consumului de oxigen si a productiei de caldura ca rol principal, dar au si efecte specifice pe diferite organe cum ar fi: cresterea frecventei si debitului cardiac, cresterea activitatii digestive, efecte scheletice ce contribuie la cresterea si modelarea oaselor, controlul centrului respirator, efecte pe musculatura, sistem nervos.

Hipotiroidismul este consecinta deficitului de hormoni tiroidieni. Este afectiunea cea mai frecvent folosita drept scuza pentru kilogramele in plus, in limbaj popular „probleme cu glanda”. Aceasta legatura obezitate-hipotiroidism este insa un mit! Este adevarat ca deficitul de hormoni tiroidieni determina crestere in greutate dar aceasta este, conform studiilor efectuate, in jurul a 5 kg si se datoreaza in principal retentiei de apa. De fapt, cresterea in greutate nu este principalul simptom al deficientei tiroidiene ci face parte dintr-un tablou clinic mai larg care cuprinde: astenie, intoleranta la frig, letargie, constipatie, dureri musculare sau/articulare, tulburari menstruale, caderea parului, piele uscata, ingrosata si rece, par subtire, voce ragusita, unghii friabile, infiltratie tegumentara (predominant periocular si periferica), bradicardie (tulburare de ritm cardiac), colectii lichidiene in pleura sau pericard etc.

Tot mai multe studii vin sa darame acest mit al relatiei directe hipotiroidism – obezitate. De fapt, s-a constatat exact contrariul! Cresterea in greutate, in fapt, determina inhibarea functiei tiroidiene. Cu cat greutatea este mai instabila in urma curelor de slabire repetate („efectul yo-yo”: slabire rapida – revenire la greutatea anterioara si chiar peste la scurt timp dupa intreruperea dietei) cu atata relatia devine mai stransa si se creeaza un cerc vicios in care un rol important il are leptina un hormon cu rol major in reglarea apetitului si ingestiei calorice. Leptina este produsa in tesutul adipos de unde, prin torentul sangvin, ajunge la creier unde ofera informatii cu privire la nivelul depozitelor de grasime ale organismului. De-a lungul evolutiei, relatia leptina – glanda tiroida a fost importanta pentru supravietuire. In perioadele de foamete organismul foloseste tesutul adipos drept „conbustibil”. Astfel, scade nivelul de leptina ce ajunge la creier ceeace declanseaza scaderea ratei metabolismului bazal si a consumului energetic. Daca acest mecanism nu ar exista instalarea malnutritiei ar fi mult mai rapida.

Deci, statusul hipotiroidian este raspunsul organismului la foamete. Cand hrana este iar suficienta se refac depozitele adipoase si abia cand acestea au revenit la nivelul anterior este „permis” tiroidei sa creasca rata metabolismului bazal. Acesta este felul prin care organismul isi revine dupa perioadele de infometare, cunoscute in zilele noastre sub titulatura de „cura de slabire”.

De asemenea, excesul alimentar determina, printre altele, exces de trigliceride (grasime) in sange care leaga leptina impiedicand-o sa ajunga la creier. Apare, astfel, rezistenta la leptina: creierul inregistreaza deficitul de leptina ca perioada de foamete si in ciuda supraalimentatie continua sa mentina scazuta rata metabolismului bazal favorizand aparitia supraponderalitatii.

Dupa cum am incercat sa va conving nu exista o relatie directa intre obezitate si disfunctia glandei tiroide. In afara unui tablou clinic sugestiv (vezi mai sus) cauzele excesului ponderal (mai ales in cazul obezitatii) trebuiesc cautate in principal in stilul de viata si alimentatia pacientului. Recomandam consultul medical de specialitate atunci cand ne decidem sa facem schimbari majore in dieta zilnica si/sau stilul de viata si chiar ca acestea sa fie urmarite de personal calificat. Prezenta unor simptome sugestive pentru hipotiroidism necesita prezentarea de urgenta la medicul specialist endocrinolog!